Tomografia computerizată cu secțiune subțire (CT) este utilizată pe scară largă nu numai pentru evaluarea morfologiei, ci și pentru evaluarea funcției respiratorii. Imaginile tridimensionale obținute din CT cu secțiune subțire oferă măsurători precise ale volumelor plămânilor, căilor respiratorii și ale vaselor.
Acești indici volumetrici sunt corelați cu testele tradiționale ale funcției pulmonare (PFT). CT generează și histograme pulmonare. Raportul de volum al zonelor cu atenuare scăzută și mare se corelează cu rezultatele PFT. Aceste analize cantitative de imagine au fost utilizate pentru a investiga stadiile incipiente și progresia bolii pulmonare difuze, ducând la dezvoltarea de concepte noi, cum ar fi boala pulmonară obstructivă pre-cronică (pre-BPOC) și anomaliile pulmonare interstițiale.
Densitometria CT a plămânului este o metodă neinvazivă sensibilă și ușor disponibilă pentru determinarea densității pulmonare regionale și globale. Analiza computerizată automată selectează parenchimul pulmonar și exclude structurile vasculare și ale căilor respiratorii mari și poate fi utilizată pentru a urmări modificările densității pulmonare în timp. Densitatea pulmonară este afectată de volumele ventilatorii, de sânge, de lichid extravascular și de țesut. În prezent, densitometria CT este o metodă de cercetare utilă pentru investigarea edemului pulmonar și a altor boli pulmonare difuze și se poate dovedi utilă în diagnosticul și urmărirea bolilor pulmonare difuze.
Evaluarea vizuală calitativă a secțiunilor CT coronale sau sagitale axiale și reconstruite este baza pentru detectarea și clasificarea tipului de anomalii structurale pulmonare care stau la baza creșterii sau scăderii densității pulmonare. În practica clinică, aceasta poate fi completată prin calcularea scalelor vizuale pentru evaluarea semi-cantitativă a amplorii sau severității alterărilor pulmonare difuze asociate cu densitatea pulmonară scăzută sau crescută .
Evaluarea vizuală calitativă a plămânului trebuie efectuată întotdeauna înainte de densitometrie (regula „eye-first”), deoarece este fundamentală în scopuri de diagnostic la un singur pacient și scade riscul de interpretare falsă a valorilor densității pulmonare. Cu toate acestea, densitometria pulmonară poate înlocui evaluarea vizuală semi-cantitativă a severității și extinderea modificărilor pulmonare.
De fapt, densitometria pulmonară are cinci avantaje față de evaluarea vizuală semi-cantitativă a modificărilor pulmonare difuze.
În primul rând, evaluarea vizuală este subiectivă și, în general, arată o reproductibilitate inter-observator ușoară până la moderată pentru emfizem( , fibroza pulmonară, inclusiv formarea în fagure și limfangioleiomiomatoza (LAM), precum și în evaluarea captării aerului din cauza la boala căilor respiratorii mici.
În al doilea rând, densitometria pulmonară permite o evaluare completă automată sau semi-automată, și anume fără goluri spațiale, a tuturor (de obicei 300–350 în funcție de dimensiunea subiectului) subțiri (1 mm grosime) secțiuni contigue sau suprapuse ale întregului parenchim pulmonar care sunt acum in cateva secunde obtinut intr-o singura retinere a respiratiei cu scanere CT multi-detectoare si tehnologie spirala.
În al treilea rând, datorită segmentării automate sau semiautomate a țesutului pulmonar și a timpului neglijabil de calcul software al densității acestuia, timpul necesar pentru densitometria pulmonară este în general mai scurt în comparație cu scorul vizual.
În al patrulea rând, măsurătorile densității pulmonare într-o scanare inspiratorie arată o corelație mai bună decât evaluarea vizuală cu cuantificarea patologică a emfizemului pulmonar . Până în prezent, această evaluare comparativă nu a fost efectuată în alte boli pulmonare difuze, inclusiv LAM și fibroza pulmonară.
În al cincilea rând, măsurătorile densității pulmonare se corelează, în general, cu rezultatele testelor funcției pulmonare (PFT) (inclusiv spirometrie, determinarea volumelor pulmonare statice și a capacității pulmonare de difuzare a monoxidului de carbon), măsurarea dispneei și a calității vieții și cu indicele BODE multiparametric la pacienții cu boli cronice. boala pulmonară obstructivă (BPOC) , cu rezultate ale PFT la fumători și fumători cu risc de emfizem , cu rezultate ale PFT la pacienții cu LAM și cu rezultate ale PFT, teste de efort și măsurători ale calității vieții la pacienții cu fibroză pulmonară din cauza sclerozei sistemice.